În acest articol
- Ce verifică ANAF în situația fiscală personală
- Analiza de risc și selecția nu stabilesc deja datoria
- Citește avizul și separă termenele
- Cum reconstruiești proveniența și utilizarea banilor
- Exemplu: același ban nu se numără de trei ori
- Predarea documentelor și participarea la verificare
- Concluziile, punctul de vedere și actul final
Ce verifică ANAF în situația fiscală personală
Verificarea situației fiscale personale privește ansamblul patrimoniului, fluxurilor de bani și elementelor relevante pentru impozitul pe venit al persoanei fizice. La aviz pregătești documentele provenienței fondurilor și declarația de patrimoniu și venituri solicitată, în termenul legal de cel mult 60 de zile de la comunicare. Nu este o inspecție a SRL-ului doar fiindcă persoana este asociat.
Temeiul este Codul de procedură fiscală, art. 138–147. Prezentarea oficială ANAF a activității explică verificarea veniturilor, patrimoniului și utilizarea metodelor indirecte.
O intrare în cont nu devine automat venit din sursă neidentificată, dar persoana trebuie să poată explica și dovedi natura ei. Transferurile proprii, împrumuturile, vânzările și veniturile impozabile trebuie delimitate pe documente, fără etichete inventate după primirea avizului.
Analiza de risc și selecția nu stabilesc deja datoria
Art. 138 descrie diferența semnificativă utilizată în analiza de risc: mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 lei. Codul prevede și posibilitatea selecției aleatorii în condițiile sale. Pragul analizei nu este o sumă neimpozabilă pe care o poți omite din declarații.
Notificarea de conformare și avizul de verificare sunt etape distincte. Citește denumirea și temeiul actului pentru a identifica termenul și acțiunea necesară. Faptul că ai transmis anterior o explicație nu înseamnă că avizul ulterior poate fi ignorat.
Exemplu strict pentru prag: o diferență estimată de 60.000 lei la venituri declarate de 400.000 lei este 15% și depășește și 50.000 lei. Această comparație poate fi relevantă analizei de risc, dar nu stabilește că cei 60.000 lei sunt venit impozabil nedeclarat. Natura și probele sumelor se verifică ulterior.
Citește avizul și separă termenele
Avizul cuprinde temeiul, data începerii, perioada verificată, posibilitatea amânării, solicitările și declarația de patrimoniu și venituri, potrivit art. 141. Păstrează comunicarea și actul integral, nu numai fotografia primei pagini.
Art. 138 alin. (6) prevede cel mult 60 de zile de la comunicare pentru documentele și clarificările solicitate, sub sancțiunea decăderii. Termenul se poate prelungi o singură dată cu 30 de zile, la solicitare justificată și cu acordul organului fiscal. Nu considera prelungirea acordată prin simpla cerere.
Amânarea datei începerii prevăzută de art. 141 este alt mecanism, solicitabil o singură dată pentru motive justificate. Nu presupune că o cerere de amânare prelungește automat și fiecare termen de documente din aviz.
Solicitările ulterioare au termenul rezonabil stabilit în condițiile art. 138 alin. (12), care nu poate fi mai mic de zece zile. Urmărește fiecare comunicare separat, în loc să folosești primul termen pentru întreaga procedură.
Cum reconstruiești proveniența și utilizarea banilor
Adună extrasele tuturor conturilor relevante și identifică transferurile între propriile conturi. Leagă încasările de contracte, acte de vânzare, documente de venit, plăți ale societăților și eventuale împrumuturi reale. Pentru numerar, proba trebuie să explice existența și traseul sumelor, fără să fie suficientă o declarație generală că existau economii.
Pregătește o cronologie a patrimoniului: bunuri deținute la început, achiziții, înstrăinări și obligații. Un sold de final nu explică singur sursa unei achiziții efectuate la mijlocul perioadei. Menține aceeași monedă și același interval când faci reconcilierea; operațiunile în valută au documentele și cursurile relevante.
Pentru sume venite din firmă separă salariul, dividendele, restituirea unei creditări și decontarea cheltuielilor. Creditarea societății de către asociat are documente și solduri proprii. Nu prezenta orice retragere drept rambursare dacă societatea nu avea o datorie documentată.
Veniturile declarabile se confruntă cu Declarația unică și cu informațiile plătitorilor, potrivit perioadei. Depunerea unei declarații nu demonstrează singură și proveniența tuturor fondurilor din patrimoniu.
Exemplu: același ban nu se numără de trei ori
Persoana primește documentat 80.000 lei într-un cont, mută 30.000 lei într-un alt cont propriu și apoi îi retrage în numerar. Totalul intrărilor brute în rapoarte poate arăta încă o mișcare de 30.000 lei, iar numerarul apare ca utilizare; acestea nu creează automat încă 60.000 lei de venit.
În ipoteza exemplului, sursa inițială rămâne 80.000 lei, iar cei 30.000 lei trebuie urmăriți pe traseul cont A, cont B, retragere. Proba proprietății ambelor conturi și a ordinelor este necesară. Denumirea informală transfer propriu nu este suficientă dacă beneficiarul este de fapt o altă persoană.
Dacă ulterior numerarul este folosit pentru o achiziție, documentează și acea utilizare. Reconcilierea corectă evită dublarea, fără să transforme proveniența inițială nedovedită într-una justificată numai prin existența transferurilor.
Predarea documentelor și participarea la verificare
Folosește un opis pe constatări, ani și surse de bani. Păstrează copia setului și dovada predării, iar înscrisurile străine se traduc în condițiile art. 8 și ale solicitării. Nu trimite date despre alte persoane fără legătura necesară cu operațiunea explicată.
Verificarea se desfășoară de regulă la sediul organului fiscal. Art. 140 permite alte locuri în cazurile și cu justificările sale. Durata este de cel mult 270 de zile de la început, cu perioadele excluse de cod; nu confunda acest plafon cu termenul în care poți lăsa documentele nepregătite.
Dacă nu sunt prezentate informațiile în condițiile legii, verificarea poate continua pe baza datelor deținute sau obținute de ANAF. Lipsa răspunsului nu obligă organul să considere toate sumele drept economii personale.
Concluziile, punctul de vedere și actul final
Art. 145 prevede prezentarea constatărilor și posibilitatea exprimării punctului de vedere, cu excepțiile legale. Persoana are cel mult cinci zile lucrătoare de la prezentarea concluziilor pentru punctul de vedere scris. Acesta se anexează raportului, iar organul se pronunță asupra lui în raport.
Răspunde punctual la sursa ori utilizarea contestată, cu documentele și calculele. Raportul stă la baza deciziei de impunere sau a deciziei de încetare când nu se ajustează baza. Nu confunda discuția finală cu primirea deciziei și nu aplica automat o cotă unui total de încasări neanalizat.
La actul final verifici comunicarea, sumele, perioada și calea de atac. Păstrezi dosarul provenienței, răspunsurile și documentele finale, astfel încât fiecare diferență să poată fi refăcută din probe, fără amestecarea banilor personali cu veniturile și obligațiile societății.
Bază legală și surse oficiale
- Codul de procedură fiscală, forma ANAF actualizată cu Legea nr. 170/2026, verificată la 6 noiembrie 2026
- ANAF: prezentarea verificării situației fiscale personale și a rezultatului procedurii
Revizie legislativă și contabilă: 6 noiembrie 2026. Regulile și calculele privesc perioadele și ipotezele precizate în articol.