Cod special de TVA pentru servicii UE: când depui D301 și D390

Ai nevoie de cod special de TVA pentru servicii din UE?

Da, dacă firma ta din România nu este înregistrată și nu are obligația înregistrării normale conform art. 316 și primește servicii B2B impozabile în România, potrivit regulii generale, de la un prestator stabilit în alt stat membru UE, pentru care datorează TVA. Înregistrarea specială se cere înainte de primirea serviciilor, indiferent de valoare. Pentru servicii B2B prestate către un beneficiar din alt stat membru, căruia îi revine plata TVA, înregistrarea se cere înaintea prestării.

Aceste reguli sunt prevăzute de art. 317 alin. (1) lit. b) și c) din Codul fiscal. Ghidul privește un SRL sau PFA cu sediul activității economice în România, care aplică scutirea de întreprindere mică, și servicii cărora li se aplică art. 278 alin. (2). Nu presupunem scutiri ale serviciului, un sediu fix care schimbă tratamentul sau aplicarea regimului transfrontalier pentru întreprinderi mici de către prestator. Aceste situații se verifică înaintea aplicării schemei.

Exemple de întrebări practice sunt „cumpăr reclamă de la o platformă din Irlanda, plătesc TVA?”, „facturez programare unei firme din Germania, ce cod folosesc?” sau „am nevoie de D390 dacă sunt neplătitor?”. Răspunsul depinde de părțile contractului, natura serviciului și locul fiscal, nu de limba site-ului de pe care ai cumpărat.

Cod special art. 317 și cod normal art. 316

Potrivit art. 317 alin. (10), codul special nu conferă calitatea de persoană înregistrată normal. Nu îl folosești pentru a aplica TVA pe vânzările interne cât timp acestea rămân acoperite de scutirea art. 310. Prefixul RO nu demonstrează singur ce regim are firma; verifici temeiul înregistrării.

O firmă deja înregistrată normal potrivit art. 316 nu cere încă un cod special pentru aceleași servicii. Citește și ghidul plafonului național de TVA pentru momentul înregistrării normale.

Mai întâi identifici locul serviciului

B2B înseamnă servicii între persoane care acționează în calitate de persoane impozabile. Pentru serviciile acoperite de regula generală art. 278 alin. (2), locul este, în esență, la beneficiarul activității economice sau la sediul fix relevant. Beneficiarul român poate datora TVA prin art. 307 alin. (2), chiar dacă aplică scutirea internă pentru întreprinderi mici.

Nu toate serviciile urmează regula generală. Serviciile legate de imobile, accesul la anumite evenimente, restaurantul și cateringul ori unele servicii de transport au reguli proprii. La clienți persoane fizice apar alte reguli, inclusiv pentru servicii electronice. Un hotel din alt stat UE nu se tratează automat precum publicitatea online cumpărată de firmă.

Verifică și cine este efectiv prestatorul pe factură. O marcă internațională poate factura prin entități din țări diferite. Pentru serviciul primit, contează dacă prestatorul este stabilit în UE, dacă un sediu din România intervine în prestare și dacă aplică o scutire relevantă, inclusiv regimul de la art. 310^2. Nu deduce tratamentul numai din denumirea comercială „Google”, „Meta” sau „software”.

Servicii primite din UE: D301, D390 și plata TVA

Pentru cazul standard din acest ghid:

1. Soliciți înregistrarea conform art. 317 înaintea serviciului, prin formularul aplicabil. Pentru mențiuni electronice verifici secțiunea corespunzătoare din D700 și instrucțiunile ANAF.
2. Comunici prestatorului codul atribuit și datele corecte ale firmei. Verifici codurile în VIES, sistemul Comisiei Europene, și păstrezi dovada verificării.
3. Înregistrezi documentul și determini momentul exigibilității, baza în lei și cota aplicabilă în România.
4. Depui D301, declari taxa datorată și o plătești până la termenul legal. Lipsa facturii la timp nu justifică ignorarea unui serviciu pentru care a apărut exigibilitatea.
5. Depui D390 pentru serviciul intracomunitar raportabil, cu codul operațiunii și datele prestatorului cerute de formular.

Termenul general al D301 este 25 inclusiv a lunii următoare celei în care apare exigibilitatea, potrivit art. 324 alin. (2). Plata taxei urmează art. 326. D390 se depune lunar, până la 25 inclusiv a lunii următoare, pentru lunile în care există operațiunile raportabile prevăzute la art. 325. Pentru aceste formulare nu depui automat declarații pe zero în fiecare lună numai pentru că ai cod special.

Există o diferență importantă în decembrie: pentru D301 și plata aferentă scadente nominal la 25 decembrie se aplică devansarea la 21 decembrie, iar dacă aceasta este zi nelucrătoare, la ultima zi lucrătoare anterioară, potrivit art. 155 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. Nu extinzi automat acest termen la D390, care are propriul termen de raportare. Pentru zile nelucrătoare și termenele efective verifici distinct calendarul ANAF pentru fiecare formular.

Exemplu: reclamă de 1.000 euro cumpărată de un neplătitor

Un SRL înregistrat numai conform art. 317 cumpără servicii de publicitate pentru activitatea proprie de la o societate stabilită în Irlanda. Serviciul intră la art. 278 alin. (2), nu este scutit, prestatorul nu are un sediu în România implicat în prestare și nu aplică scutirea transfrontalieră. Factura este 1.000 euro, fără TVA străină, cu mecanismul taxării la beneficiar.

Pentru izolarea calculului folosim un curs de 5,0000 lei/euro ca ipoteză numerică, nu ca afirmație despre cursul BNR al unei zile reale. Presupunem că acesta este cursul utilizabil potrivit art. 290 la exigibilitatea operațiunii și că nu există avansuri sau corecții.

SRL-ul achită furnizorului contravaloarea facturii și datorează separat bugetului român 1.050 lei, prin D301 și plata aferentă. Codul special nu îi permite să neutralizeze această taxă prin deducere în D300. D390 raportează baza serviciului intracomunitar, nu totalul costului cu taxa românească.

Într-un caz real, conversia TVA se face la cursul permis de art. 290 și momentul fiscal relevant; cursul de pe extrasul băncii nu devine automat cursul pentru calculul taxei. Diferențele de curs și comisioanele de plată se urmăresc distinct.

Servicii prestate unei firme din UE: nu datorezi automat D301

O firmă română din ipoteza ghidului prestează programare unei persoane impozabile din Germania care primește serviciul pentru activitatea sa și datorează TVA acolo. Nu există excepții privind locul. Firma română solicită codul special înaintea prestării, verifică statutul beneficiarului și facturează fără TVA românească, indicând temeiul art. 278 alin. (2) și mențiunea de taxare inversă, potrivit art. 319.

Prestarea raportabilă se înscrie în D390. Nu se depune D301 și nu se plătește TVA în România numai pentru această prestare. D301 privește, în cazul prezentat anterior, taxa datorată ca beneficiar al achiziției. Dacă firma are în aceeași lună atât servicii primite, cât și prestate, analizează fiecare direcție separat; nu compensa cele două baze pentru a declara numai diferența.

Ce se schimbă pentru furnizorii din afara UE

Pentru un serviciu B2B cumpărat de la un prestator din SUA sau Regatul Unit, regula generală poate stabili locul în România și poate produce TVA de declarat și plătit prin D301, dacă sunt îndeplinite condițiile art. 307 și 324. Serviciul nu devine intracomunitar: nu îl raportezi în D390 și nu soliciți codul art. 317 numai din cauza acestui serviciu extracomunitar.

La rândul său, prestarea către o firmă din afara UE, cu locul determinat acolo după regula generală, nu se înscrie în D390. Tratamentul serviciilor nu se confundă cu regulile speciale ale schimburilor de bunuri cu Irlanda de Nord.

Întrebări frecvente

Există un plafon de 10.000 euro pentru servicii?

Pragul achizițiilor intracomunitare de bunuri este o regulă diferită. Pentru serviciile B2B intracomunitare impozabile analizate aici, obligația art. 317 nu așteaptă acel plafon și nici plafonul național de 395.000 lei.

Dacă factura străină conține deja TVA, nu mai datorez nimic în România?

Nu rezultă automat. Verifică dacă furnizorul a identificat corect beneficiarul și locul serviciului, cere corecția când taxa a fost aplicată eronat și analizează obligația românească după natura reală a operațiunii. TVA străină nu se deduce prin D301.

Un rezultat invalid în VIES înseamnă că persoana nu există?

Nu. Poate indica lipsa activării pentru tranzacții intracomunitare, date incorecte ori indisponibilitatea informației. Clarifică statutul fiscal și calitatea de beneficiar înainte să aplici tratamentul, păstrând dovezile; VIES nu verifică realitatea contractului.

D390 înlocuiește plata TVA?

Nu. Este o raportare recapitulativă. Pentru achiziția care generează TVA în România în ipotezele ghidului sunt necesare separat D301 și plata taxei.

Bază legală: Codul fiscal, art. 278 alin. (2) și excepțiile sale, art. 290–291, 307 alin. (2), 310, 317, 319 și 324–326; normele metodologice, pct. 15, 90 și 105; Codul de procedură fiscală, art. 155 alin. (2); instrucțiunile D301 și D390 publicate de ANAF. Analiza include forma Codului fiscal actualizată prin Legea nr. 204/2026.

Bază legală și surse oficiale

• Codul fiscal și normele metodologice — forma actualizată ANAF
• Legea nr. 141/2025 — cote TVA și impozit pe dividende
• ANAF — D301, decont special de TVA: program și documentație
• ANAF — D390, declarația recapitulativă intracomunitară: program și documentație
• Comisia Europeană — VIES, verificarea codurilor de TVA
• OPANAF nr. 15/2026 — formulare de înregistrare și mențiuni fiscale
• ANAF — Codul de procedură fiscală actualizat, art. 92 și 101

Revizie legislativă și contabilă: 3 noiembrie 2026. Regulile și calculele privesc perioadele și ipotezele precizate în articol.