Verificarea documentară ANAF: solicitarea, probele și răspunsul

Ce faci când primești înștiințarea ANAF

În verificarea documentară, dacă ANAF identifică diferențe față de datele declarate, îți comunică constatările și solicită documente și explicații scrise. Art. 149 din Codul de procedură fiscală prevede 30 de zile de la comunicarea înștiințării pentru prezentarea documentelor, cu posibilitatea prelungirii aprobate pentru motive temeinic justificate.

Nu este suficient să răspunzi că evidența firmei este corectă. Trebuie să explici diferența concretă, pentru contribuabilul, operațiunile și perioadele indicate, cu documente care permit refacerea raționamentului.

Procedura este reglementată de art. 148, 148¹ și 149 din Codul de procedură fiscală. Se distinge de notificarea de conformare, avizul de inspecție și contestația unei decizii deja emise.

Cum recunoști verificarea documentară

Verificarea documentară se bazează pe analiza documentelor și informațiilor disponibile organului fiscal, completate prin solicitările legale. Poate privi una sau mai multe operațiuni și perioade determinate, în interiorul termenului de prescripție.

Citește titlul și temeiul documentului primit. Nu orice cerere de informații și nu orice mesaj din SPV declanșează automat exact termenul acestui articol.

Pentru primul caz există ghidul notificării de conformare. O procedură nu se înlocuiește cu alta doar fiindcă ambele pot folosi un termen de 30 de zile.

Înregistrează data comunicării și cerințele

Descarcă înștiințarea integrală și dovada comunicării. Identifică organul emitent, numărul, contribuabilul, perioada și fiecare diferență menționată. Data când contabilul deschide e-mailul de atenționare nu este automat data juridică a comunicării.

Construiește o listă a documentelor solicitate și stabilește cine le deține. Unele sunt la contabil, altele la administrator, depozit, prestator ori parteneri. Responsabilitatea răspunsului trebuie să fie clară, chiar dacă documentele provin din mai multe locuri.

Dacă timpul necesar obținerii unor probe justifică prelungirea, solicit-o motivat înainte să tratezi termenul ca depășit. Articolul 149 permite aprobarea pentru motive temeinice; cererea trimisă nu înseamnă că prelungirea a fost acordată.

Cum construiești răspunsul

Răspunde separat fiecărei constatări. Arată ce sumă a comparat ANAF, ce rezultă din evidența firmei, cauza diferenței, norma aplicabilă perioadei și documentele care o susțin.

Nu începe cu un export masiv de fișiere fără explicație. Un opis ajută organul fiscal să găsească factura, contractul, extrasul, jurnalul și declarația relevante. Denumește anexele fără date personale inutile.

Aceasta este o structură internă utilă, nu un formular fiscal nou. Răspunsul trebuie adaptat solicitării, inclusiv formatelor cerute legal pentru fișierele de date.

Exemplu: o factură apare de două ori în comparație

ANAF semnalează o diferență aparentă de venit de 24.200 lei. Firma verifică documentele și constată, în ipoteza exemplului, că suma provine din compararea unui document inițial cu o corecție care nu fusese luată în calcul.

Pregătește factura inițială, documentul de corecție, explicația legăturii, evidența contabilă și raportările perioadei. Nu scade pur și simplu 24.200 lei dintr-o declarație numai pentru a elimina diferența observată.

Dacă documentele confirmă de fapt un venit omis, soluția se schimbă: se corectează contabilitatea și declarațiile prin mecanismele lor. Ipoteza unei dublări nu reprezintă justificare pentru orice necorelare dintre e-Factura și venituri.

Pentru documente corective vezi storno și RO e-Factura. Tratamentul fiecărui document trebuie să poată fi urmărit până la totalul explicat.

Când sunt necesare corecții

Dacă analiza confirmă eroarea, documentează perioada și efectele, apoi aplică procedura potrivită. O eroare contabilă din exerciții precedente, o declarație fiscală greșită și un document de plată eronat nu au aceeași remediere.

Păstrează nota de calcul, înregistrările corective, fișierul declarației, recipisa și plata, când este cazul. Corecția declarativă nu dovedește singură stingerea unei diferențe de impozit.

Dacă susții tratamentul inițial, explică-l și furnizează probele. Nu recunoaște o diferență doar pentru a termina mai repede procedura, dar nici nu respinge fără documente constatările primite.

Audierea și punctul de vedere

Art. 149 alin. (4) prevede nulitatea deciziei emise fără audiere, cu excepția renunțării scrise a contribuabilului. Participarea trebuie pregătită pe probleme și documente; nu este o simplă conversație informală despre starea firmei.

După audiere există dreptul de a prezenta punctul de vedere scris în cinci zile lucrătoare. Pentru motive justificate, termenul poate fi prelungit cu cel mult încă cinci zile lucrătoare, cu acordul conducătorului organului de control fiscal.

Acest termen nu înlocuiește cele 30 de zile pentru documentele inițiale și nici termenul de contestație. Notează distinct fiecare etapă și dovada transmiterii.

Ce se poate întâmpla după răspuns

Dacă documentele nu sunt prezentate în termen, confirmă diferențele ori sunt incorecte/incomplete, organul fiscal poate emite decizia de impunere sau dispune măsurile prevăzute de lege. Decizia este sub rezerva verificării ulterioare.

Articolul 149 prevede emiterea deciziei în cel mult 25 de zile lucrătoare de la audiere și comunicarea potrivit art. 47. Nu confunda termenul organului cu un nou interval în care firma poate amâna furnizarea probelor.

La primirea deciziei verifică sumele, perioadele și motivarea, apoi calea de atac și plata. Contestația fiscală are termenul său și nu este înlocuită de răspunsul inițial din verificarea documentară.

Sursă primară: Codul de procedură fiscală, art. 47, 79, 148, 148¹ și 149, forma consolidată verificată la 5 noiembrie 2026.

Bază legală și surse oficiale

• Codul de procedură fiscală, forma ANAF actualizată cu Legea nr.170/2026, verificată la 5 noiembrie 2026

Revizie legislativă și contabilă: 5 noiembrie 2026. Regulile și calculele privesc perioadele și ipotezele precizate în articol.