În acest articol
Ce declari în D100
D100 declară obligațiile de plată la bugetul de stat incluse în nomenclatorul formularului: de exemplu, impozitul micro, anumite obligații privind impozitul pe profit și impozite reținute la sursă. Nu este un formular pentru toate taxele firmei. TVA se declară prin deconturile aplicabile, iar salariile și contribuțiile salariale se raportează prin D112.
Pentru antreprenor, D100 explică o parte dintre sumele de achitat statului. Pentru contabil, fiecare poziție trebuie legată de un impozit, o perioadă și un calcul documentat. Denumirea „declarație privind obligațiile de plată” nu înseamnă că plata bancară poate ține locul depunerii.
Ghidul urmărește un SRL obișnuit. Grupurile fiscale, impozitele sectoriale și situațiile de dizolvare au reguli suplimentare. La data verificării, pagina ANAF D100 publică programul conform OPANAF nr. 57/2026, actualizat în octombrie 2026, pe cadrul OPANAF nr. 587/2016, cu modificările ulterioare. Utilizează varianta compatibilă cu perioada raportată.
Începi cu obligația și perioada fiscală
Înainte de completare verifici vectorul fiscal, evenimentele perioadei și declarațiile anterioare. Vectorul te ajută să identifici regimul firmei; nu demonstrează singur că toate categoriile de venit reținute la sursă au fost analizate.
| Situație | Ce verifici pentru D100 | Documentul de pornire |
|---|---|---|
| Firmă eligibilă micro | Impozitul trimestrial și baza legală | Calculul fiscal al trimestrului |
| Firmă pe profit | Obligația trimestrială sau plata anticipată aplicabilă | Registrul fiscal și calculele cumulate |
| Dividende către persoană fizică | Impozitul și momentul exigibilității | Hotărârea, repartizarea și plățile |
| Chirie plătită unei persoane fizice | Reținerea prevăzută pentru categoria de venit | Contractul și plata chiriei |
| Salarii | Raportarea prin D112, nu mutarea lor în D100 | Statul de salarii |
Selectează exact creanța din nomenclator. Un cod ales pentru că are o denumire asemănătoare poate crea în evidența fiscală o obligație diferită. Păstrează calculul în dosar, chiar dacă aplicația generează automat declarația.
Nu introduce în rubrica de impozit suma netă plătită asociatului sau furnizorului. D100 raportează impozitul datorat, în condițiile categoriei respective; venitul brut și beneficiarul se urmăresc în evidența internă și în declarațiile informative aplicabile.
Termene: ziua de 25 nu este o regulă suficientă
Multe obligații au termen nominal 25 al lunii următoare, dar periodicitatea și evenimentul care produce obligația diferă. Impozitul micro se calculează trimestrial potrivit art. 56. Impozitul pe dividende se analizează după regulile distribuirii și plății, inclusiv dividendele distribuite și neplătite la sfârșitul anului.
Pentru 2026, nu transfera automat asupra trimestrului IV o derogare aplicabilă unui an anterior. În cazul firmei micro obișnuite, regula art. 56 este 25 a lunii următoare trimestrului; termenul temporar din iunie pentru trimestrul IV 2025 are propriul temei și propriul an.
Dacă termenul nominal este nelucrător, verifică termenul efectiv potrivit regulilor fiscale. Pentru creanțele și declarațiile de impunere vizate de art. 155 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, scadența nominală din 25 decembrie este devansată la 21 decembrie sau la ultima zi lucrătoare anterioară, după caz. Nu aplici mecanic aceeași dată tuturor formularelor informative.
Dosarul și completarea declarației
Pregătește un centralizator cu fiecare creanță, perioada, suma calculată, temeiul și termenul. Confruntă-l cu balanța și cu declarațiile deja acceptate. Separă ceea ce ai declarat de ceea ce ai plătit: o obligație neachitată nu se declară din nou pentru a apărea încă o dată în sistem.
Pașii de lucru sunt:
- Alegi contribuabilul și perioada pentru care există obligația.
- Selectezi creanțele din nomenclatorul programului aplicabil.
- Completezi sumele potrivit instrucțiunilor, inclusiv eventualele facilități care au un temei verificat.
- Compari previzualizarea cu centralizatorul și documentele de calcul.
- Validezi, semnezi și transmiți prin canalul electronic ANAF.
- Descarci recipisa și verifici că documentul este acceptat, pentru codul fiscal și perioada corecte.
Un index de încărcare este un reper de urmărire, nu confirmarea că toate informațiile sunt corecte. Dacă recipisa semnalează erori, repari cauza și retransmiți; păstrezi și dovada răspunsului final.
Exemplu: ai declarat 1.000 lei, dar obligația corectă este 1.300 lei
Presupunem că există deja o D100 validă pentru o obligație și o perioadă determinate. Calculul refăcut arată 1.300 lei, față de 1.000 lei declarați inițial. Nu există alte corecții sau facilități. Exemplul urmărește formularul, nu justifică o cotă fiscală universală.
| Reper | Sumă, lei |
|---|---|
| Obligația declarată inițial | 1.000 |
| Obligația corectă integrală | 1.300 |
| Creșterea obligației | 300 |
| Sumă deja achitată și alocată corect | 1.000 |
| Principal rămas de achitat, în ipotezele date | 300 |
Pentru corectarea obligației declarate în D100 se utilizează D710, potrivit instrucțiunilor. În coloana inițială se preia suma deja declarată, iar în coloana corectată se înscrie 1.300 lei, nu numai diferența de 300 lei. Dacă aceeași poziție a mai fost rectificată, punctul de comparație trebuie să fie ultima situație declarată relevantă.
Diferența de 300 lei explică efectul corecției asupra principalului. Eventualele accesorii pentru întârziere se analizează separat, după scadență și data stingerii. Depunerea D710 nu achită diferența și nu șterge automat accesoriile.
Cum corectezi fără să creezi o a doua eroare
Identifică întâi natura problemei: sumă greșită, creanță greșită, perioadă greșită sau declarație inițială nedepusă. Nu toate se rezolvă prin schimbarea aceleiași celule. D710 este instrumentul pentru obligațiile declarate prin D100, în limitele procedurii și ale dreptului de corectare din art. 105.
Nu folosi D710 pentru D112, D101 ori D300. Acestea au proceduri proprii. Dacă problema este vectorul fiscal, depunerea unei sume corecte nu înlocuiește mențiunea necesară prin D700.
După corecție, reconciliază recipisele, obligația rezultată, plățile și fișa pe plătitor. O plată pe cod fiscal sau cont bugetar greșit se clarifică prin procedura plății, nu prin inventarea unei alte baze de impozitare.
Greșeli frecvente
- Declararea venitului brut în locul impozitului datorat.
- Refolosirea creanței din trimestrul trecut după schimbarea regimului fiscal.
- Înscrierea în D710 numai a diferenței, ca și cum formularul ar cere o suplimentare.
- Considerarea unui ordin de plată drept dovadă a depunerii declarației.
- Aplicarea unei bonificații istorice fără verificarea anului și a condițiilor.
Întrebări frecvente
Depun D100 cu zero pentru orice impozit din nomenclator?
Nu. Obligația de depunere, inclusiv fără sumă, se verifică pentru impozitul și situația concretă. Nu adaugi toate creanțele disponibile și nici nu elimini o obligație periodică doar pentru că firma nu a încasat bani.
D100 înlocuiește D205 sau D207?
Nu. D100 declară creanța, iar declarațiile informative identifică beneficiarii și veniturile potrivit instrucțiunilor lor. Vezi D205 și D207.
Dacă am plătit prea mult, micșorez următoarea D100?
Nu modifici arbitrar impozitul perioadei următoare. Verifici soldul fiscal și mecanismul legal de compensare sau restituire.
Bază legală: OPANAF nr. 587/2016, cu modificările ulterioare, instrucțiunile D100 și D710; programul ANAF conform OPANAF nr. 57/2026; Codul fiscal, art. 41, 56, 97 și regulile impozitului declarat; Codul de procedură fiscală, art. 75, 105 și 155.
Bază legală și surse oficiale
- Codul fiscal și normele metodologice — forma actualizată ANAF
- ANAF — Codul de procedură fiscală actualizat, art. 75 și 88–89
- ANAF — D100: formular și programe actualizate în 2026
- ANAF — D710: declarație rectificativă și validări
- OPANAF nr. 587/2016 — D100 și D710, instrucțiunile de bază
Revizie legislativă și contabilă: 3 noiembrie 2026. Regulile și calculele privesc perioadele și ipotezele precizate în articol.